Poezie
.........de toamna
1 min lectură·
Mediu
............de toamnă
Un cer albastru dar fară stele
Stelele au pierit erau visele mele
Un curcubeu de trandafiri,dar fară petale
Petalele s-au ofilit erau speranțele tale
O rază de soare mai străpunge asfințitul
Pentru o clipă iți pare puțin infinitul
Apoi ca un fulger,totul se stinge departe
Doar umbre adanci mai danseazaă in noapte
Întunericul creste in urma mea
Dar nu poate șterge amintirea ta
Fară rost rătăcesc prin viața
Tot ce mi-a ramas,e un suflet de gheață
Ce să fac?,ce-am facut și ce voi face
În mii de fire prostia mi-oi desface
Să-ți spun drept,nu pot nici nu vreau aț-i spune
Lumea ta s-ar dărâma,apoi,pe bune
Rămân mai bine în lumea mea,cufundat în tăcere
Þesând cu fir de lacrimi a mea durere
Zorile se ascund încă prin ceață
Noaptea tăcută se ascunde de dimineață
Zâmbesc,totul a fost doar un vis
Poate frumos sau poate trist
Vantul se joacă prin frunzele moarte
Timpul își cheama toamna printre șoapte
Nu mai știm ce inseamnă AICI,ce inseamnă ACUMA
Peste gândurile noastre,peste suflet s-așterne bruma
012.274
0
