Poezie
Luna
1 min lectură·
Mediu
Amagitoarea noapte s-a lasat,
Cuprinsa de-tunericul amagitor,
Zglobie-si joaca-eternul zbor
Luna, ca un margaritar uitat.
E trista de veacuri
Dar lumineaza ca un zambet,
Ce-ascunde mii de lacrimi
Pierduta-n al sau scancet.
Luminata fiind, luminezi
Inima-mi cercetezi
Pe buni si pe rai
Tu ii vezi pe toti ai tai.
Exemplu ar trebui sa iau
Sa pierd si sa dau.
In schimb nimic sa nu pretind
Sa-mi petrec viata iubind.
Duioasa si ocrotitoare
Sora cu Maestrul Soare
Ca in al vostru regat
Pe noi ne-ati acceptat.
Pe fiecare cercetezi
Inimi si fiinte luminezi,
Martora la toate esti
Pe toata lumea iubesti.
Fiind prea suparata
Cu greu faci o eclipsa
Cand vezi iubirea lipsa
Si ura inchegata.
In fiecare noapte zambesti
Pe-ndragostiti cand ii privesti
Cum este eterna unire,
Dintr-un strop de iubire.
De multe ori m-am bucurat
De-a ta lumina pe-nserat ;
Povata tu mi-ai dat
Drumul bun mi-ai aratat.
001.345
0