Poezie

Dimineata

1 min lectură·7 martie 2004

Mediu

“Ingerii se apleaca peste prispa bătrână

a cerurilor sa priveasca minunea clipelor”.

Marinela Carciumaru,

DIMINEATA

O rază de lumină se răspândește-n zori,

Din răsărit, apare, pe bolta fără nori

Un aur, o lumină, un disc ce poartă viață,

Care dă bucurie pe orișicare față.

Când raza ea străbate pământu-n lung și lat

Pe petricele-n râuri dau apele-n săltat

Si florile parfumul îl dau peste câmpie

Și cântă păsărele și gâze în veselie.

Izvoare-n dimineață dau murmurul mai tare,

Pădurile și munții foșnesc a deșteptare.

Si vesel se ridică la muncă Făt Frumos,

Cu mai multă putere și mult mai curajos

Si saltă-n larg câmpia și pomii-n palme bat,

Când reânvie toate și aer e curat

Si toate-ți strigă ție, înalță a lor cântare,

Spunând că pentru tine sunt binecuvântare.

001.867

Frentiu Toma Adrian. “Dimineata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/frentiu-toma-adrian/poezie/65813/dimineata

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.