Poezii

Galaxii vide se zbat în tenebre... Neantul suferă rănit în vanitate... Afonii fredonează melodii celebre... E plină lumea de zeități clonate... Taurii se-ndrăgostesc de matadori... Lacrimi de

În era-n care totul pare haos și oamenii devin marionete, te plouă-n cap chiar stînd sub naos prin crăpăturile umbrelei de versete. Cînd Cel de Sus a cam uitat să ierte în schimb a început

Plângând neantizat de sfera ce mă cuprinde infernal vâslesc haotic printre vise și urmărit constant de era ce m-a lovit mai în aval las porțile deschise însingurat mă lupt cu focul aprins