Poezii

mă vreau un nuc bătrîn în curtea ta în coama-mi deasă să te-ascunzi de gînduri cu stropul verde să-ți alin arsuri și zarva de sub frunze să destrame ecou de zvonuri false sfidătoare de chiote

de dorul tău azi ți-am călcat pe urme să-ți ascult vorba geamătul tăcerea te-am legănat pe visul ce te-așteaptă și ți-am șoptit nimicuri... auzeai? de dorul tău ți-am încercat durerea ce

zîmbetul tău dintre două consoane mi-a împodobit fruntea cu paradisul visului neîmplinit revenirea ta din neplecare a presurat orizontul cu nori de speranță și mă plouă șoptit palma

dacă mîine nu vei veni să mă auzi tristețea mea se va prelinge în picuri albi spre pleoapa-ți verde s-asculte gîndu-ți răvășit printre mănunchiuri de vocale cu semnătura \"anonim\" dacă

mi-e dor să desenăm cu tine-n doi o umbră mi-e dor de-un orizont căzut pe geana mea de pe a ta retină mi-e dor de-aroma de cafea din zîmbetu-ți abia trezit mi-e dor de-un dor ce

dăunăzi s-a făcut cam strîmt în calendar- nu mai încap duminicele și am creat destin duminical. se îmbulzesc de-aseară agitate o sîmbătă și-o vineri după-amiază- azi am găsit și pentru ele