Poezie
Moebius
1 min lectură·
Mediu
M-am hotarat sa joc cu mine insumi,
Eu sa dau cartile, tot eu sa le primesc,
Sa pun pe masa relele din ganduri
Si binele in suflet sa-l dosesc.
Sa merg la risc cu trei femei frumoase,
La schimb sa dau doi asa-zisi amici
Vanduti pe-arginti si vorbe lunecoase.
Sa-ncerc in viata cupe, trefle, pici.
In ochi sa ma privesc cu indrazneala
Fara sa sper c-o sa zaresc ceva.
Palavre sa rostesc cu voce clara.
Mizand iubiri, sa joc la cacealma
Iar de va fi sa pierd, sa scot stiletul
Pictat cu rosu-aprins pe bratul stang,
Sa-mi sfasii viata-ncetul cu incetul
Pana cand, ostenit, sa-ncep sa plang.
Cu lacrimile ratacind prin barba
Sa ma opresc cat nu e prea tarziu,
Adanc sa ard in ganduri ura oarba,
Din ce a fost nimic sa nu mai stiu.
Si cand doar scrum a mai ramas din mine
S-adun cenusa, sa o arunc in foc.
Uitand ce-i rau, uitand si ce e bine
Sa joc din nou... sa joc... sa joc... sa joc…
012.687
0
AE