erai măritată știai

eu am fost chiar plecat da m-am întors să te mai privesc

venise unul să-mi spună la ureche despre schimbul de noapte era înger

a zis în fugă că ar avea treabă și că e un secret tot ce înseamnă carnea aceasta din piept nu e inimă e cratima dezgolită omul cu fruntea din cer și din paseri de aripi izbită

ce mai faci și câți ani zici că ai mă întreabă de ieri omul viu care se preschimbă în mercur și ață de in Doamne câtă răbdare mai torn în paharul acesta pelin?

erai măritată știai

dă drumul iubito la cai

eu am fost chiar plecat da m-am întors să te mai privesc din ceasul pe care văd îl întorci

cu viața spre el înspre mine strigând inorogi se pornește la drum ultimul nostru semn dintr-o dată postum

erai măritată știai

dă ceasul o secundă să necheze la cai

eu am fost rămân acolo bărbatul

stai o secundă mă sună dintre ghețuri atlantul

erai măritată

te-aștept

până crește carnea secundei

în piept