despre grădinarul lui pablo

am 43 de ani și strigătul numelui tău rotunjește grădina

ca în Pablo Neruda poemul acesta se vrea Grădinarul

mai apoi posturile tv trimit reporterii

desigur unuia ceva i se întâmplă

iubito te iubesc în direct

Via satelit prin roșiorii de vede lui nanu

mă băiatule ce frumos scrii vinul pe trepte

apoi la chișinău caloianca evitând frontiere pune o casă verde în verde

se așteaptă lumea să devin genial eu doar pasc din iarba poemului ultimul refren de pe poezie punct ro

ce mișto curgea printre picături vinul la Iași

ce frumos și ce rece strada era

lasă loc trecerii ți-am spus puțin tulburat

uită-mă zic iubito cât mai ai vreme

lemnul acela puțin treierat a fost cântec pe de rost a fost de uitat

și zic de var de casă tot spun ca și când o nuntă de semne se pornește postum da dedinnou paltonul îmbrăcat ascunde-n surdină lumina-n ghetoru

sunt până mâine de serviciu santinela unui clopot

tot vin muzicanții

Maria!

iată sosesc tot mai mulți și mai tineri tot mai nenumiți din cuvinte atlanții

desigur

oamenii cu treburi luați

după stele au fost numărați

ești frumoasă