Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

cântecel

1 min lectură·
Mediu
prin fereastră intră o lumină și cu mama ei de mână
iar scot apa unei lacrimi din fântână
nu e plâns nimic nu e decupat din carte
numai semn e pus departe
sună clopoțel chemarea
nu pun rimă din nou marea
pe sub valul ei să trec
eu cu mine mă petrec
numărăm pe coasta nopții din nou stele le aprinse
numai una dintre ele pe la porți lumini iar stinse
iese-n pragul dimineții
domnul ăla șeful pieții
zic dă-mi bre și mie niște frunze de strâmbat
el îmi spune ești nebun
că le-ai mâncat
dedin fața calului dinspre moartea dealului
dinspre crucea soarelui
în lătratul câinelui
rrruuuppptttt e mațul drumului
ziii măăăăăă
Sibiu, 6 noiembrie pe la prânz
001904
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
119
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

florian stoian -silișteanu. “cântecel.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/1808931/cantecel

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.