Poezie
cântecel
1 min lectură·
Mediu
prin fereastră intră o lumină și cu mama ei de mână
iar scot apa unei lacrimi din fântână
nu e plâns nimic nu e decupat din carte
numai semn e pus departe
sună clopoțel chemarea
nu pun rimă din nou marea
pe sub valul ei să trec
eu cu mine mă petrec
numărăm pe coasta nopții din nou stele le aprinse
numai una dintre ele pe la porți lumini iar stinse
iese-n pragul dimineții
domnul ăla șeful pieții
zic dă-mi bre și mie niște frunze de strâmbat
el îmi spune ești nebun
că le-ai mâncat
dedin fața calului dinspre moartea dealului
dinspre crucea soarelui
în lătratul câinelui
rrruuuppptttt e mațul drumului
ziii măăăăăă
Sibiu, 6 noiembrie pe la prânz
001.932
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
florian stoian -silișteanu. “cântecel.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/1808931/cantecelComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
