Poezie
Prințul de aur
lui Nicolae Dobrin
2 min lectură·
Mediu
iarba a fost tăiată de o lacrimă surdă în formă de minge
oamenii se înghesuiau la televizor să mai vadă odată
gâscanul de aur driblând un fulg de zăpadă ce ninge
vai nouă iarna aceasta în cea mai neagră paradă
vin oamenii mari și plâng în palmele morții așează un jilț
e ultimul meci copii și bătrâni duc mâna la tâmple
gâscanul de aur pleacă așa ca un prinț
printre îngeri să joace să umble
tot mai aprig e frigul acestor distanțe
numai moartea prinsă în ațe
gâscanul de aur driblează-n tăcere
ultima fentă pe care tribuna o cere
Se cântă Ave Maria piteștiul e o țară mai mare în doliu
nedreaptă durerea ne strânge pentru ultima dată
Gâscanul de aur din terenul de iarbă ce pare a fi un fotoliu
Trage ultimul șut cu inima lui spre inima cerului - poartă
Se vor da nume la străzi cu numele lui se vor scrie cărți în sfârșit
în cea mai cumplită absență doar lacrima doare
Nu nu prințul de aur al nostru nu moare
Nicolae Dobrin n-a murit
29 octombrie 2007 în Cluj
+++++++++++++++++++++
+++++++++++++++++++++
(L-am cunoscut îndeaproape pe magician. În 1990 am pus la cale primul interviu pentru televiziunea Alpha din Pitești. Au urmat și altele în presa scrisă. Întotdeauna m-a surprins emoția pe care o avea atunci când vorbea despre fotbal ca despre primul copil pe care îl aștepți să crească....Dumnezeu să-l odihnească în pace)
034388
0
și lacrima doare, într-adevăr,frumoase cuvinte ai scris:
\"inima lui spre inima cerului - poartă\"
a.