de împrumut... acasă

dacă distanța de la pământ la cer s-ar măsura în copaci atunci câinele meu ar veni acasă

dacă printre rodii ar împlini Domnul cămășile toate nici o apă nu ar deveni Mare iar mersul ar fi din nou printre oameni

dacă printre palmele tale s-ar strecura blând răsăritul nimeni nu ar lua de crăciun copilul de la casa de copii acasă nimănui bătrânul de la casa de bătrâni și pe mine de la tine

jucăriile nu se strică niciodată doar cât plătești contează de parcă în pioneza numelui meu sfârșitul lumii e mai târziu

dacă sora mea ar fi un os rupt din pragul distanței aș învăța să plâng

dar mama nu mai este și iată cum printre nămeți poștașul e ca sfântul printre oameni

strigând

dacă de sărbători luați acasă un suflet

vă rog

nu îl promiteți anului nou

nu faceți asta

câinele meu

a venit în sfârșit

acasă