Dulcea duhoare a manelelor

Cica laca cichi cea\' \'Ș mai da cu barda-n ea, În cultura cu manea. (inclusiv telenovea). Slaba, tarzie si inutila revolta, razboiul e pierdut definitiv, numarul adeptilor creste continuu, din leagan isi declina apartenenta la aceasta hazna, asa cum sunt botezati inainte de a avea discernamant, sunt manelizati de la primul cuvant, sarmanii nostri copii cu inimi de flori. Strazile sufletelor noastre nu mai curg spre ceruri, mizeria productiilor scursulente le copleseste pavajul, ne asediaza pretutindeni behaitul infam si textul vulgar, purulent, pe strada, in magazine, localuri, trenuri sau statii. Soferul de autobuz care din castigul pe o luna si-ar putea cumpara un pian de concert cu Bethoween cu tot, nu isi permite decat o caseta amarata, plus nesimtirea de a pune iar si iar pe parcursul a trei-patru ore de drum, aceeasi productie ordinara, subliminandu-mi subconstientul care, mai apoi, imi oracaie soptit cateva zile acea scursura lirica. Nu am mai descins demult printr-o discoteca de Bucuresti, am avut insa cateva sanse de-a ma delecta in unele de provincie. Unde nu mai poti asculta decat... Am avut in cateva randuri, impertinenta de a cere (profanul de mine !) un rock, un tango sau un blues. Iar DJ-ul a fost un pic inconstient si s-a conformat. TEROARE !!! intreaga fauna s-a retras tremurand ca dupa o lipsa de doza pe langa pereti privind speriata in stanga si angoasata in dreapta. Pana cand unul isi recapata respiratia si striga: \"Ce faci, baaaaaa, pune muzica!!!\" PUNE MUZICA ! Am tradus bine ? Intr-o astfel de seara, am trait un moment superb care a atins tangential sublimul, depasindu-l cu un metru. Se faceau dedicatii, si un anume Radu ii dedica prietenei lui, Mariana, melodia care urma, cu msj. \"te iubesc mult\". Toate bune, numai ca textul \"melodiei\" spunea romantic :\"cica laca cichi cea/ urduroaso/ cica laca cichi cea / si jegoaso/ ticaloaso si buboaso, etc etc...\" Cred ca eram singurul care ar fi vrut sa vomite peste aparatura de redare, intrucat ei bine, daca fericirea are chip, invidiati-ma, dar eu am vazut-o: Mariana nu avea nici o problema cu textul. Ea se unduia serpuitor - ondulatoriu in fata lui Radu. privindu-l ca pe un D-zeu al dedicatiilor cu niste ochi extrem de fericiti incetosati a dragoste eterna si amor elementar. Ce sa mai caute aici cuvintele ? Cu care monstri sa luptam mai intai ? Si cum? Sa cerem reintroducerea cenzurii? Doamne fereste, ar fi un atentat grav la libertate, nu ? Mai bine sa atenteze oricine la libertatea urechilor mele de a nu asculta productiile haznaliere ale \"artistilor\". Desi, culmea e ca exista un site numit AGONIA, (Dumnezeu sa-l aiba-n fraza!), unde am observat ca traieste chiar mama cenzurii. Cica nu ai voie sa folosesti nici macar litere italice daca nu ai nivelul 55. Dove sei, la liberta ? (cica laca cichi cha !)