Poezie
Apel dorind
1 min lectură·
Mediu
Dacă ajuns\'acasă, tristă, într-o seară
de toamnă \'nbătrânită a iarnă , nu de vară
vei lua în mâini cu mijlocul perfect
de-a ne minți vorbind și viața-mi cu (a/de)fect
ți-oi spune , după clasicul \"alo\"
că ești, ca sunt , că nu mai vreau \"solo\"...
Închide tu ; te chem \'napoi imediat...
\"pe barba mea\"...aiurea ...ce barbaR barbaT !?!
Știi numărul , nu l-am ținut secret
migrând din sfere nnalte spre concret
ți-am spus , (deja) că-mi place cum gândești
să te-aflu, contra-pusa mie, ce femeie ești
că vreau mai mult; IUBIRE vieții cer
(ori cerului departe\'n care CRED???), și sper
ținând în palmele întinse inima, s-o dăruiesc
spunându-ți Þie , (devenită lumea mea)
banalul
\"Te iubesc!\"
001802
0