Poezie
Ce merit...
1 min lectură·
Mediu
Monstrul galben
răsare din întunericul
posesivității mele.
Dispari cuvânt
blestemat
din mintea nevolnicului!
Lasă-mă înger
să-mi târăsc
deprecierea singur.
Nu mă chinui
Doamne
cu binecuvântarea ta.
Sunt eu
efectul Tău
și tu ești
Cauza mea.
Ești cauza și efectul…
Iubirea ta mă doare.
Libertatea ta mă sufocă.
Atingerea ta mă arde.
Și mintea refuză să simtă
Așa cum inima refuză să bată.
Taci minte!
044.722
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Flaviu Rizeanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 64
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Flaviu Rizeanu. “Ce merit....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/flaviu-rizeanu/poezie/76693/ce-meritComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMspune-i sa taca; si ea va visa
0
FRCamelia, Thais
multumesc mult pentru comentarii si trecere! Ma simt onorat!
Cami:
este o lupta :) cu mine insumi cu vechile obisnuinte si conditionari ale mintii. Ar fi frumos sa fie un efect imediat... dar bagajul nu se lasa aruncat si conditionarile se mai si manifesta. uneori \"exorcizarea\" reuseste doar partial. Asta nu ar trebui sa ma frustreze... si totusi.
Sunt atat de OM. Nu pot fi altceva decat ceea ce sunt.
Thais:
noi si mintea noastra ne rostogolim din inertie. Simpla comanda nu ajuta si asa cum spui, ea pleaca oricum din prezent la visele ei, la amintirile ei, la atasamentele ei, la dorintele ei. Nu vrea sa stea locului. Acceptand natura sa instabila, lucrurile se schimba... perseverand in arta tacerii cate putin in fiecare zi, tot mai des, mai devreme sau mai tarziu vom reusi sa o tinem in prezent, atenta, tacuta pentru mai mult de cateva secunde. Atunci vom incepe sa ne cunoastem pe noi insine.
multumesc mult pentru comentarii si trecere! Ma simt onorat!
Cami:
este o lupta :) cu mine insumi cu vechile obisnuinte si conditionari ale mintii. Ar fi frumos sa fie un efect imediat... dar bagajul nu se lasa aruncat si conditionarile se mai si manifesta. uneori \"exorcizarea\" reuseste doar partial. Asta nu ar trebui sa ma frustreze... si totusi.
Sunt atat de OM. Nu pot fi altceva decat ceea ce sunt.
Thais:
noi si mintea noastra ne rostogolim din inertie. Simpla comanda nu ajuta si asa cum spui, ea pleaca oricum din prezent la visele ei, la amintirile ei, la atasamentele ei, la dorintele ei. Nu vrea sa stea locului. Acceptand natura sa instabila, lucrurile se schimba... perseverand in arta tacerii cate putin in fiecare zi, tot mai des, mai devreme sau mai tarziu vom reusi sa o tinem in prezent, atenta, tacuta pentru mai mult de cateva secunde. Atunci vom incepe sa ne cunoastem pe noi insine.
0
STCiudat text. E bine construit si cursiv, spune el multe. Si sunt de aceeasi parere cu Camelia \'o ruga care ma duce cu gandul la exorcizare\'. Asa pare textul tau.
Imi place partea asta: \'Lasă-mă înger să-mi târăsc deprecierea singur.\' As zice ca te schimbi, ca Flaviu de acum sase luni a devenit un alt Flaviu. Mai acid? Mai realist? Mai talentat? Mi-am amintit si de comentariul adus de tine la Fantome. Nu imi dau seama.
Pacat ca ne desparte distanta - as fi vrut sa te cunosc si altfel decat virtual.
st
Imi place partea asta: \'Lasă-mă înger să-mi târăsc deprecierea singur.\' As zice ca te schimbi, ca Flaviu de acum sase luni a devenit un alt Flaviu. Mai acid? Mai realist? Mai talentat? Mi-am amintit si de comentariul adus de tine la Fantome. Nu imi dau seama.
Pacat ca ne desparte distanta - as fi vrut sa te cunosc si altfel decat virtual.
st
0
blestemat
din mintea nevolnicului!
Lasă-mă înger
să-mi târăsc
deprecierea singur.
interesante aceste viziuni asupra iertarii, binecuvantarii...la prima citire tabloul prezentat mi se pare o ruga, si nu oricare, ci o ruga care ma duce cu gandul la exorcizare; se vrea un efect imediat si puternic; sau intre...