Poezii

Iepurele cel fricos Toată ziua-i mofturos Ba că varza e prea tare Ba că nu are sandale Și tot își șterge lăbuța De se miră și lăcusta Și îi spune supărată: Șezi frumos în iarba-naltă Că m-ai

Un arici cu țepii mici Stă pe-o bancă cu furnici Trece vulpea și-l întreabă: -Unde-i mama ta? Cu treabă? În pădure pe-nserat Și tu singur ai rămas? Dar ariciul mititel Îi raspunse

Șoricelul zgribulit Lângă sobă s-a-ncălzit Apoi iute s-a-mbrăcat Și-a pornit timid în sat Până seara a umblat... Lângă gară a poposit Și un tren el a privit Cum alunecă pe șine Și se

O omidă am văzut Cum pe stradă a trecut S-a oprit la semafor Chiar dacă era nor Și cuminte ea a stat Pe verde a traversat Cu pantofii noi de lac Ce cu drag i-a încălțat Ea sprințară cam

Stau cuminți pe rămurele Șase vrăbii frumușele Cu ochi mici ca de mărgele Au concurs de ciripit Și-un arbitru iscusit Care mândru le priveste Cum se-nfoaie mititele Guralive și poznașe Șase

Ieri Matei a prins o broască Cam râioasa si buboasa Nu,nu-i broasca de la ușă E o broasca de pe lac Care cânta oac-oac-oac Care avea și un colac... Broasca invăța să-noate Când pe burtă,când

Sus pe nufăr s-a urcat Un broscoi cam bucălat Și acum s-a speriat De-o trompeta și-un țambal De un foșnet din tufiș De mult zgomot in păpuriș A uitat sa iși noteze Pe-un carnet c-un ac de

Rata merge-ncetisor Sa-si vada un verisor Care e pe lac la stanga Si se spala toata ziua L-a sunat dar n-a raspuns Sa-l anunte ar fi vrut Ca malai n-a mai avut Pentru puisorii ei Care-s mici

Sta pe labe ganditor Mai priveste cate-un nor Vine Petru si-i arunca Un os mic apoi o nuca -Doar atata merit eu? C-am latrat si mi-a fost greu Si vroiam un os mai mare Sa-l pot duce in