Bun de lemne

Un schelet acum păzește

Locul mărului bătrân

Singur e, de ger troznește

Plin de lacrimi, el vestește

Iarna grea, ce azi pornește,

La un drum.

Toți ai lui, l-au dat uitării

Și-au plecat in depărtare,

El, simbolul întristării,

Cu căldura însângerării,

Își dorește un loc în ceruri,

Lângă soare.

Ramurile-s niște semne

Ce se îmbină într-un joc

Cu zăpada, ce se-așterne

Peste el, o să-l insemne

Pădurarul, bun de lemne,

Pentru foc.

{am aproape 50 de poezii, nu le pun pe toate aici.. din cate vad imi pierd drepturile de autor, dar dak tot citesc din ale voastre, vreau sa citi-ti si voi din ale mele)

(asta am scris-o azi{03.12.2009} intr-o ora de mers cu autobuzul spre casa... titlul este cel mai greu de gasit, sper ca l-am ales bine)