Mediu
Văile îmi aud susurul ochilor,
Vântul îmi bate gândul
Și eu, vată umană a ploilor,
Țin munții în pântecul
Inimii.
Dar marea,
Marea nu a fost niciodată
A mea, oh și nu va fi
Vreodată.
00864
0
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.