Poezie
vise...
fascinante vise...
1 min lectură·
Mediu
cred ca e toamna
ca e frig
sufar enorm
si nu mai pot
nici macar
sa strig
vantul bate prin parul meu
ravasind totul in sufletul meu
am mainile reci si obosite
acum tu esti departe...
si nu mai esti aici sa le incalzesti...
frunze cad
si se lovesc de obrazul meu
dor
caci frunzele sunt sperantele mele
imi intorc obrazul si se lovesc de sufletul meu
si dor si mai rau...
acum...
din tot ce am trait au mai ramas doar amintiri...
iar din ce n`am trait...
au ramas vise...sperante...eterne
013448
0
vantul bate prin parul meu
ravasind totul in sufletul meu
..............................
si se lovesc de obrazul meu
.............................
caci frunzele sunt sperantele mele
imi intorc obrazul si se lovesc de sufletul meu