Poezie

Palma unor zile

Nanei

1 min lectură·18 noiembrie 2007

Mediu

Nu mai sunt ceasornice care tac

Avertismentele-s ritmate-n pereți

Cu ecouri din ce în ce mai stinse...

Simt discreția orologiului mut

Și derizoriul minutului din umbră

Până la mine vremea tuturor

S-a prelins în albe și tandre clepsidre

Spre ceilalți drumu-i de mult condamnat

Să fie vers ferm și-mpăcat

Doar cu tine...

Și curge-n prefigurate hotare

Misterios transformate-n cuvinte

Ploile șoptitei tăceri

Precum lacrimile verii, nereci...

Pe retina indiferentă a lumii

Rămân nemișcătoare imagini

Și gândul mi se-mpietrește că pleci

Fără răbdare.

Þi-aș răzgândi timpul

Rugându-te să-mi respiri gândul

Destrămând cu lumină

Întunericul zilei de ieri

În oglinda palmei tale albe...

Descifrează-mi tăcerea aplecându-te

Peste umbra proprie-ți umbre

Prelinge-te la izvorul pasului meu

Descifrează-mi durerea

Aprinzând stamine de maci împurpurați

Deasupra frunții mele-ngenuncheați

Nu lăsa zăpada încă

Să le albească taina arzândă

A îmbujorării și nerăbdării...

Fă crinii să aștepte cuminți

Lângă șoaptele mele mișcătoare

Și simfonie de vânt

peste puls de val salvator

Nu vreau încă......

002.853

evelina moraru. “Palma unor zile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/evelina-moraru/poezie/1754216/palma-unor-zile

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.