Poezie
Fructele durerii
1 min lectură·
Mediu
Fructele durerii
Nu vreau nimic din oficiu.
Dintr-atâtea dureri ,
Vreau doar durerea ,
pe care o merit !
După cât am învățat și n-am învățat.
După cât am rănit și n-am vindecat.
După cât am iubit și a rămas de iubit.
În arborele meu genealogic,
Au înmugurit de sub gene,
fructele durerii :
lacrimile.
Moartea vine pe cai mari,
Îmi trăiesc frica!
Fug, în călcâiul lui Ahile.
Moartea pe moarte nu calcă.
De frică, de frig,
mă fac covrig
și trag epiderma pe mine.
013.692
0
prima strofa dureri/durerea - repetitie ce cam deranjeaza.
a doua strofa - eu as scoate-o de tot
iar in a patra as face ceva cu caii aia mari ca nu prea ma conving.
in rest ma amuzat copios si acumse mai hatana burdihanul meu de atata ras