Poezie
Contrast
1 min lectură·
Mediu
Am picurat din ceruri cantr-o carte
Si cu amarul vietii m-am hranit,
Ii mai raman dator pana la moarte,
Cu viata pamanteasca la care-am fost sortit.
Si stelele uimite ma privesc
Cum mor incet, fara sa strig cat doare,
Prin noptile-nghetate ma tarasc,
Privind sfarsitul cu infrigurare.
La ce-mi va folosi acest destin?
Ramane o fireasca si tainica-ntrebare.
Aici, de fiecare data am sa vin,
Chiar daca soarele m-a ars prea tare.
Am fost lasat, un scris necunoscut,
Sa bantuie-ntr-o carte fara file.
Incerc fara succese sa ma mut
In casa primitoare-a altor zile.
In inncercarea-mi de a fi mai bun,
M-alatur voua, viu, in poezie.
Vreau sa aflati, de-aceia va si spun,
Ca imi e draga viata,...asa cum e sa fie.
E.E.
001.419
0