Trei poeme sub semnul depărtării: Constantin Noica - Sanda Stolojan - poetica unei prietenii
În cunoscutul volum Eu și Tu, la un moment dat, Martin Buber ne prezintă percepția asupra depărtării pe care au avut-o popoarele primitive și formele de limbaj ale acestora și care, în forme
EIemilia ivancuO altă poveste a limbii române: limba română la Poznañ, Polonia
Românistica poloneză în doliu: ieri, 26 iulie 2009, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 78 de ani, Prof. Univ. Dr. HAB. HENRYK MISTERSKI, întemeietorul Catedrei de Limba și Literatura Română din
EIemilia ivancuIpostaze ale Eului cultural românesc între „boierimea minții” și Româniile din România
Într-un secol declarat de către filosofii lumii ca fiind unul din care a dispărut Alteritatea, drept pentru care este nevoie de reinventarea ei la nivel mental, într-o Europă care își redefinește
EIemilia ivancuTransfer identitar lingvistic sau acasă în interiorul limbii române
Într-un interviu acordat de scriitorul Nicolae Balotă Rodicăi Binder în anul 1999 în cadrul uneia dintre întâlnirile obișnuite ale scriitorilor români la Neptun, acesta declara cu privire la
EIemilia ivancuNatura polivalentă a Nonei în drama Tulburarea apelor de Lucian Blaga
Nona este o figură feminină tipică structurii arhetipale a femininului promovat de Lucian Blaga în dramaturgia sa, manifestând un amestec de divin și diabolic, de angelitate și luciferism, fiind
EIemilia ivancuRomâniile din România și experiența marginii/limitei/frontierei/graniței
În volumul Teritorii. (Scrieri, dez-scrieri), reunit de Octavian Groza, întâlnim un articol semnat de Alain Brossat, articol cu titlul Frontiera ca muzeu și laborator al exceptării, în care
EIemilia ivancuDe la Mitul Peșterii la Homo Symbolicus
DE LA MITUL PEȘTERII LA HOMO SYMBOLICUS Se discută azi foarte mult disciplina imagologiei, fiind încadrată temporal de cele mai multe ori ca o disciplină nouă, care a trezit atenția
EIemilia ivancuImaginea din oglindă - Cultura și identitatea românească reflectată în ochii poporului polonez
După concepția lui Jean Baudrillard și Marc Guillaume, trăim într-un secol în care e nevoie să inventăm ficționalitatea Celuilalt (Figurile alterității, Editura Paralela 45, Pitești 1994). În
EIemilia ivancu