Noi

Suntem suflete pirdute

Prin noianul de-amintiri,

Suntem lacrimile mute

Lasate pe crucile din cimitir.

Suntem oaza de speranta,

Suntem vii dar totusi morti,

Suntem vis si cutezanta,

Suntem tristii unei sorti!

Suntem glasul ce se-aude

Suntem plansul unei ploi,

Suntem vocea unei surde

Si versetul vietii-n doi!

Poezia aceasta este dedicata celor ucisi in decembrie 1989 atat la Timisoara cat si la Bucuresti