elena gheorghiu

Un parchetar rămas pe bară că nu mai avea același ritm în idei, este șomer dat totuși pare vesel. Mai are ceva de tras pe sfoară, o coadă de mâță sau poate de cățel. E vorba de o confuzie

Breasla aceasta a cadrelor didactice care și așa era divizată și măcinată de numeroase contradicții, a primit cu entuziasm o veste atât de mare încât pe unii profesori i-a lăsat cu gura deschisă și

Maro la spate și galben în față sunt culorile bătrânilor fără dinți. Au uitat ca să dea o povață, agitați, nervoși, nu mai sunt sfinți. Noi suntem bătrâni și afurisiți, banii îi păstrăm la

Este un iris prea bolnav, să vadă totul numai drept în lumea plină de gunoaie. Se înregistrează numai imagini contorsionate și chiar întunecate ce lasă în urma lor doar zoaie. E atâta ură

Pe vaporul Gogorița se anunța iar o furtună. Pe de o parte comandantul Scorpione iar pe cealaltă secundul său Leone. Aceștia își măcinau de 3 ani viața și ideile pe o ambarcațiune care trebuia de

Pentru că era căldură mare, iar unele raze încălzeau Pământul prea tare, iar altele erau greviste, soarele Caniculus le adună pe toate supusele sale ca să le muștruluiască bine. Printre ele era și

O zi însorită de toamnă la Constanța. Agitație și nervozitate la maxim. Se mărită odrasla cea mai mică a unui distins funcționar de la primărie. Toate rudele așteaptă cu sufletul la gură ivirea

De curând m-am întors de la un festival de poezie japoneză din localitatea sârbă Valjevo. Toate bune și frumoase până în momentul când o tânără scriitoare din Polonia ne-a povestit pe data de 8

Aleargă pe o pistă netedă un an ce își trăiește ultima sa clipă. El lasă în urmă orele devoratoare, bucuria ninsorii, zbateri firave de aripă. Timpul cronometrează abil pe acest prea obosit

Face cu ochiul dintr-un oraș o luminiță albă, strălucitoare. Ea este alături de steluțe, o zână care ne produce încântare. Ea vrea o lume mult mai dreaptă fără minciună și război. Dar ce

Pe insula Tibina existau decât câteva resurse epuizabile. Acestea erau: Petrolul Poco, Aurul Roco, Argintul Gino, Cărbunele Ioko. Cel mai bine cotat era petrolul Poco care pe lângă faptul că era

Trecut de mult în altă eră, un vagabond, o paiață, un om de nimic, face bilanțul la zilele însorite, iar rezultatul este lipsit de importanță. Este în țara lui doar un gunoi, trecut pe o linie

În ograda lui Bobârnac erau 7 găini, 7 rațe, un porc pe nume Ghiță și două scroafe numite Vița și Mara. Era armonie între viețuitoarele lui Bobârnac și totul mergea ca pe roate. Porcul Ghiță le ținea

Vise spurcate într-o zi de ferăstraiele vântului și dispare tot stratul ocrotitor al universulului. Nimeni și nimic nu ne mai amintește cântul ce ne făcea să fim fericiți la simțirea

Un sfânt ce vede clar că are în palme tot viitorul, merge în mașina timpului laolaltă cu secundele și minutele. Prins în calcularea anilor duși și cu obosita lui privire, Petre salută

Să pui capac în această lume zăpăcită, încărcată doar de iluzii și obstacole, te face să elimini speranța, să fii nefericită, să crezi în descântec, în magie și chiar în oracole. Mai strâmb,

Totul este un coșmar, o viziune sumbră pentru ziua ce urmează. Un gest lipsit de noblețe, într-o misterioasă așteptare peste care se așează iar tristețea. De două ori poți povesti la aceste

Când apari pe lume, plângi, Tot la fel cand și dispari. Pana unde speri sa ajungi, Suntem furnici nu prea mari. Când ma uit la cate unul, Ce importanța isi dă mai frate, Se cocoața ca