Poezie
Dansul minciunilor
1 min lectură·
Mediu
Îmbrățișat de goluri,
având tentacule vagi,
adevărul încet se năruie.
Să-ncerci să ucizi și speranța,
acum-n creier asta-ți stăruie.
Dintr-un voal de minciuni,
te lepezi de tot ce-i mai sfânt,
căutând utmătoarea mișcare.
Vacarmul cuvintelor de la naftalină,
vin cu o ultimă întrebare.
Mi-e dat zilnic
să ascult doar minciuni.
Ascunse zadarnic sub o mască enormă,
se aprind, se sting, iar apar.
Timpul doar trece, nu face minuni.
001.165
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- elena gheorghiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat