Poezie
Doar singuratatea
1 min lectură·
Mediu
Când frunza țipă-n zadar
în verile mult prea calde,
singurătatea ta joacă zaruri
la periferia unei iubiri pierdute.
Atunci nu-ți mai amintești iubite
de ate tale vechi redute.
Încremenește-n așteptarea clipei
un adevăr până la tâmplă.
Ai ochii verzi la fel ca iarba
și-n mâinile tale se află un șarpe.
De îl încălzești la sân prea agitat
nervoasă și revoltată-ți vine vorba.
Un dansator pe o sârmă ruginită,
care se balansează ca un copilaș.
La capul spasmelor din interior,
nu vei mai căpăta,se pare,
decât o grimasă prea amorțită
și-n final: doar o eroare.
001.230
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- elena gheorghiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
elena gheorghiu. “Doar singuratatea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-gheorghiu/poezie/185789/doar-singuratateaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.