Poezie
Portret de idiot
1 min lectură·
Mediu
Săgeți ca o văpaie, încă o speranță
într-un joc copilăresc, cu frumusețea de prunc.
Dincolo de geam, umbra cumpenei
cu viscol în creier, încă o încercare de respirare.
Scârțâie ideea într-o cutie de carton,
secrete pe banda timpului, urme
firave de regret, de consolare.
Gândirea lui de idiot, plată, chiar opacă
în nemiloasa încordare a gândului,
îi spune prostiei uneori: Fă Pleaca!-
nu vreau decât o clipă pură, clară.
Pe palmele lui vede născând
chipul indifirenței ce îl ocrotește.
Cu al său cerebel amorțit, rămas ca un năuc,
el tot străbate dura platoșă a firii.
În spațiul protector a lui Iissus, a devenit un cuc,
și-a depus urgent toate armele din dotare,
iar face o închinăciune la viața lui amară.
001.107
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- elena gheorghiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 120
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
elena gheorghiu. “Portret de idiot.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-gheorghiu/poezie/14030302/portret-de-idiotComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.