Poezie
Lumina stinsa
1 min lectură·
Mediu
Nu pot fi îngerul tău, eu nu am aripi de zburat,
Nu am scut de vorbe grele, nici inimă de-ndurat.
Aripile mele frânte se înalță în adânc,
Iar coroana de lumină la picioare o arunc.
Zgomotul tăcerii eu îl sorb din al meu suflet
Și îl iau, îi dau frâu liber într-o mare de răsunet.
Poate așa ai vrut să fie, să îmi rupi inima arsă,
Poate urma ce-ai lăsat-o printr-un zâmbet va fi ștearsă.
Iar de nu, golul rămâne... și nici lacrimi nu răsar,
Nici cuvinte sufocante, ori sărutul meu amar.
Nu pot fi îngerul tău, nu am stropi de Dumnezeu,
Stinge-mi, dragule, mâhnirea ...fii tu demonul meu.
00765
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Elena Georgescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Elena Georgescu. “Lumina stinsa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elena-georgescu/poezie/1808202/lumina-stinsaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.