Inorogul
În mine se zbate Inorogul... Îi simt acul alb Cum îmi străpunge inima Copitele-i mi-aleargă Galop, prin vene. Din spatele ochilor mei Privesc ochii calini Tresalt... cu grumazul Încordat Și
Hai - hui
L-am văzut, brusc... Alerga, din frunză-n frunză, Din sevă-n sevă. Cu tot soarele în ochi. Și râdea... și râdea... În hohote de apă clară. N-am știut cine e. Nici acum nu știu. Mă întreb
Zădărnicie
Un înger a căzut Cu aripi zdrobite Își plângea albul Încercând să trăiască Terestru... Muri...
Sacrificiu
Îmi desfac brațele Larg, larg... Și-mi descopăr Pieptul și carnea Și coastele și Inima. Pentru a-Þi primi Săgeata, Doamne. Și nu reușesc S-o accept În întregime, Dar nici n-o
Tu
Am gasit un strop De viata. Cat pe-aci sa-l strivesc. Era aruncat intre Pietre in drum. Nu stiu cum de mi-a atras Atentia. Poate o raza S-a reflectat in el. Era fluid si jucaus, Cand l-am
