Renastere

Stau culcată pe pământul reavăn respir primăvara, trezindu-mă din lungul somn al iernii sorb roua dimineții proaspete,mirosind a curat care-mi pătrunde prin toți porii până la ultima celulă în suflet imi explodează culori de curcubeu ce-mi scaldă ochii, mintea, trupul eteric dilatându-l și înălțându-l mai sus, tot mai sus, până când devine una cu focul sacru al Spiritului infinit...