Texte în proză

Se trezi în uruitul mașinilor. Zgomotul deveni insuportabil și îi alungă visul. Ar fi vrut să nu se trezească. Își aruncă ochii pe fereastră și văzu că a plouat. Ce bine că s-a răcit vremea, gândi

EBElena Balasanu

0

3

Afară plouă. La tomberonul din colț silueta unei femei. Fară umbrelă pare că nici nu se sinchisește de ploaia ce cade peste ea. Vântul dinaintea ploii dansase până mai înainte cu pungile de

EBElena Balasanu

0

5

Au trecut trei ani de la accidentul Magdei și, în tot acest timp, teama că ea nu va mai fi niciodată aceeași, că mă va privi cu ochii goi, că nu va mai vrea să își mai amintească nimic m-au

EBElena Balasanu

0

0