Poezie
Visători de Dulcinee
Triste chipuri
1 min lectură·
Mediu
Parcă-s adunați în mine
Visători cu triste chipuri,
Urlet surd,ecou îmi vine
Din Sahare de nisipuri.
Aplecate-n coama cheală
Pe schelet de Rosinante,
Trec a viselor urzeală
Ca fantomele prin noapte.
O elice de la moară
Scârțâind, rotește timpul.
Visători cu ei mă cară
Risipind în van, nisipul,
Veacuri multe-s irosite
În iubiri de epopee ,
Ghilgameșuri povestite
Despre dulcea Dulcinee.
Și semeț, suind golgote,
Prins în vise-i cavalerul.
Larg zâmbește Don Quijote
Tăinuind pe veci misterul !
002.479
0