Poezie
Ochi magic
1 min lectură·
Mediu
Cu pasul ce-adaugă marea distanță,
rotirea de fier,
macazul ce-ndreaptă destinul in spațiu;
oh! Viață!
Un renghi,o durere
sa stai tot de față
la timpul iubirii,
ce-atunci te cuprinde
dar piere...
Ochi magic,albastru,
ce-aprinde speranța,
ramîi!
Nu fi rece, mai stai o clipită!
Hipnotică-i raza ce-aruncă cu aur,
scîntei de iubire, cristale de faur.
O!...pure șiraguri rămîneți în forma
sclipirilor verzi și albastre.
Da!...forme de glastre
ce-amenință timpul!
Ochi magic ce-ntreabă, și-aruncă răspunsuri de-o viață,
tăcere himerică-n noaptea cu ceață,
hipnotică-i raza, cea care în față,
iți cade cu puteri zdrobitoare,
și sfarămă trupul in mii de grăunțe...
În urmă rămîne doar vîntul.
Da! Vîntul năpraznic ce-mprăștie lutul
format prin iubire.
Și lutul...
se pierde...
se uită...
Dar vine o vreme cînd el se adună
și tace!
Nu strigă decît în vremi de furtună...
16.07.1986
001.114
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitriu Florin-Constantin. “Ochi magic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitriu-florin-constantin/poezie/93388/ochi-magicComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.