Poezii

Cine ești tu să mă judeci pe mine?! Cine ești tu să-mi spui cei rău au bine?! Futu-ți gândurile tale \"adânci\" În care cu zgomot te \"scufunzi\" Și suferi: că in al lumii transcendent Tu

Martori muti, a zilelor trecere Strabat prin veacuri inaintate Nu-si da seama nimeni de-a lor pierdere Prin ganduri deseori uitate. Au ramas la fel de mii -apuneri Cum le este menirea: Sa taca

Timpul nu a existat, Doar haos negru-ntunecat. Și în adâncuri doar o scânteie... Atât de greu și totuși atâta plăcere Din ochi de sticlă, vorbe să trăiască Să se oglindească, să le fie