Poezie
Sunt
1 min lectură·
Mediu
Sunt demonul de foc din partea ta de suflet,
Sunt îngerul de gheață cu zâmbet de escroc,
Sunt ghinion etern cu țipete nu cântec,
Sunt ce nu pot să fiu, că n-am avut noroc.
Sunt totul pentru nimeni și nimeni pentru restul,
Sunt umbra umbrei mele cu zâmbet echivoc,
Sunt praf pierdut de stele și nu știu înțelesul,
Sunt ultimul ac fin, și mic, pierdut în stog.
Sunt sunetele goale când toată lumea-i surdă,
Sunt flacăra eternă ascunsă în pământ,
Sunt zgomotele săbiilor ce s-auzeau în Turdă,
Sunt focul ce s-a stins, dar a rămas în gând.
Sunt totul, toți și nimeni, în lumea asta toată,
Sunt vid fără final, și fără început,
Sunt simplu om și parcă,
Sunt demonul și îngerul, ce-odată a căzut.
00917
0