Poezie
Omagiu pentru soare
1 min lectură·
Mediu
Azi apusul e de ceră,
Iar când începe mândra noapte,
Vântul urlă ca o fiară,
Șoptind de iubire șoapte.
Azi apusul e de ceară,
Bolta cerului se-ntuncecă,
Doar lumina dintr-o gară,
In camera mea alunecă.
Azi apusul e de ceară,
Iar pe cer stele apar,
Se face din nou seară,
Și sufletul mi-e amar.
Azi apusul e de ceară,
Și mă uit la mandrul soare,
Cum se stinge a focului pară,
Cum se stinge, și cum moare.
Azi apusul e de ceară,
Și mă simnt pusti și trist,
Iar a soarelui flacără,
Poate că s-a plictisit.
Azi apusul e de ceară,
Și s-a stins pentru eternitate,
Ne vom intâlnii în gară,
Șoptind de iubire șoapte.
001.041
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Dragomir Maria-Valentina. “Omagiu pentru soare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dragomir-maria-valentina/poezie/13967299/omagiu-pentru-soareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
