Poezii

Sunt, Ca o pasare fara aripi, Ca o planta rupta dintre pietre de rau… In dubiul ei rusinat perpetu… A fi si a recunoaste Parca ar interesa…norul Ce si astazi ascunde raza de soare ce ma

Ca un circar… Invart cuvinte, Nasc lumini, ajutat de umbre, Impodobesc smarcurile Impartind cocarde Unor crocodili scosi la pensie De tineri cu dinti inca puternici Si uimesc

Ieri am luat in brate un nor, Era bucuros sa ma vada Si trist…ca e in trecere. Mi-a trimis vesti de la o stea, Cu care statusem noi…de vorba, De mult… Atunci cand mai puteam

Cuvintele se lovesc de tine Si se pierd in pasta moale a iluziilor mele Iar tacerea sparta se transforma in bulgari mari, Negru si grei Cu care vi apasat peste mine. Sunt ca o tara Dar am

Mulți speră la linia de sosire Fără să vadă că nici nu au atins linia de plecare Tu ce vrei?! Sau doar vrei?! Mă doare să mă trezesc Dar mă