Poezie
Visul
1 min lectură·
Mediu
Visul
Ochii ii inchid si visul ce imi vine,
Purtindu-ma departe spre necunoscut,
Imi readuce-n taina amarele suspine
Si parca ma trezesc cu sufletul plingind..
Pasesc nesigur in edenul etern al vietii
Vad chipuri calde zimbind ce ma-nconjoara
Imi pare ca ating cerul si roua diminetii
Zimbesc si eu si pling pentru prima oara..
Pe malul unui riu ce curge intr-o poiana
Dansind vioi cu valuri cristaline...
Isi odihneste puiul, mama caprioara
Intinsi pe iarba verde,uitindu-se la mine.
In zarea indepartata veghind cu strasnicie,
Falnici impozanti sint muntii-mpaduriti
Spunind parca ca sint de-o vesnicie
Strajeri neindurati,de secole claditi..
013.191
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dobrescu cornelius
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
dobrescu cornelius. “Visul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dobrescu-cornelius/poezie/13915931/visulComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LOLOLaurențiu Orășanu✓diacriticele, spațiu după semnele de punctuație
0