Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Amintiri

1 min lectură·
Mediu
Amintiri
Imi amintesc cind amindoi eram,
Si-eram doar noi in asta lume,
Cum ne priveam cind ne iubeam,
Doar cerul poate spune.
Plingind imi amintesc de-atunci,
Cind ne plimbam de mina,
Si imi spuneai cu soapte dulci,
Ca ma iubesti,cu glas de zina.
Eram doi frumosi nebuni,ce se iubeau
Plingeam, rideam,dar fericiti.
Ploaia ne privea si norii se opreau
Crezind ca fi-vom nedespartiti.
Dar intr-o zi, trista si innourata,
Cind ploaia imi batea in geam,
M-am trezit.Si pentru prima data
In patul rece singur stam.
Gol descult,prin ploaia dusmanoasa,
Alergam cu mintea ratacita,
Caci te vedeam,plutind in ceata deasa
Cum te-ndepartai tacuta.
Si-am plins sezind pe-o stinca rece,
Si-n jurumi erau doar ape-nvolburate.
Si-ncet simteam cum sufletul imi trece
Pe tarmul lumii celeilalte.
Si am plecat,lasind in urma mea
Amintiri dintr-o iubire,
Plingea si cerul dragostea,
Ce-am dus spre nemurire.
002133
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
140
Citire
1 min
Versuri
29
Actualizat

Cum sa citezi

dobrescu cornelius. “Amintiri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dobrescu-cornelius/poezie/13912520/amintiri

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.