de dragul vremurilor vechi
\"plecand de la un atunci voi incerca sa ajung la un acum\". candva am fost trimisa dupa lapte si era coada mare. mica fiind m-am bagat in fata intinzand mana scunda cu sticla mult prea
povestea unui an
fulgere, lumini, furtuni..... magie...... cine a definit mai bine zbuciumul si linistea iubirii daca nu noi doi? cine oare ar indrazni sa ne contrazica? poate doar fulgerul care a
lumina orbului
un orb sta sub o chiuveta si se gandea de ce apa-i tot cadea in ochi... oricum el n-o vedea. cu un deget orbecaind l-a pus pe ochiul iepei nechezand scurgerea timpului... dar ce rost
poemul care nu exista
cazand de la-naltime m-am oprit si am gandit asa... daca as mai trai cinci minute as forta usa de la intrare - dand buzna in dormitorul parintilor mei oprindu-i de la facerea
ochii impietriti
am deschis ochii intr-o dimineata oarecare si n-am vazut nimic. cu ajutorl magiei pietrelor am reusit sa ridic pleopa zambetului si sa vad cum cu
ora de hipnoza
ai muscat vreodata dintr-un mucegai? nu? atunci inchide ochii! Gandeste-te doar la mirosul emanat de transpiratie, iar acum inspira sudoarea barbatului de langa tine. lasa-ti mana sa
magia focului
unduindu-ma usor ma scufund in tandretea ochilor tai si incep prin miscari line si fluide sa ametesc (pana si) sunetul flamand al dragostei. ametit te lasi condus intr-un joc
dansul ingerilor
un cor de ingeri mi-a cantat atunci cad m-ai luat de mana si suav mi-ai mangaiat cuminte coapsa stanga. apoi un demon a coborat treptat spre sanul drept si alb muscand din fructul
sentimente ascunse
trecut mainile cu care te-am atins le-am pus la pastrat intr-un cufar albastru zambind la gandul unei noi atingeri. prezent acum astept lumina albastra a lunii sa cada peste
