Poezie
chemare
1 min lectură·
Mediu
Unde esti?
De unde vii?
Pe ce colt de lume traiesti?
Tu nu-ntelegi?
De cand te strig,iubite
Tu n-auzi marea
niciodata?
Tu nu simti vantul
nicicand?
Aievea asculta-mi glasul,
Si prinde-mi flori in par;
Atinge-mi bratele si sufletul,
Si simte-ma-n chemarea mea
Ca cerul;
Care ma duce usor spre tine,iubite!
Alearga spre mine,
Si stinge clipele statute-ntre noi;
Opreste timpul in loc,
Si lasa stelele sa miste
Intreaga lume pentru noi.
Aduna muntii in jurul nostru,
Si toate pasariile vii;
Presara-n jurul nostru roua,
Si da-mi iubire de o zi,
Cat toate clipele din mine.
Voi face-o pajiste frumoasa,
Si-un rand printre copaci.
Misterul noptii va cuprinde,
Un suflet,doua,pe noi doi
001.482
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- diana stefan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
diana stefan. “chemare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-stefan/poezie/53177/chemareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.