Poezie

Iubește-mă

1 min lectură·11 octombrie 2008

Mediu

Cheamă-mă,

Cuprins de-o tresărire dimineața,

după un vis confuz...

Rostește-mi numele,

Cuprins de-o disperare inexplicabilă,

fără origine...

Găsește-mă,

Prin labirintul nesfîrșit,

Deshide ușa și salvează-mă...

Atinge-mă,

dar fără să te apropii de trupul meu,

imaginează-ți doar...

Vorbește-mi,

dar nu rosti cuvinte,nici sunete,

doar comunică cu gîndul meu....

Sărută-mă,

dar lasă-mi buzele caste,divine,

savurează momentul...

Plîngi,

dar nu de tristețe,nici de fericire,

doar de neînțelegere...

Lasă-mă,

dar nu pleca nici nu te îndepărta,

doar arată-mi indiferența...

Amintește-mi,

dar nu de tine sau de noi,

ci doar de amintirile în doi...

001.010

Diana Muntean. “Iubește-mă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-muntean/poezie/1805415/iubeste-ma

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.