Poezie
Nemurire
1 min lectură·
Mediu
Am fost nemuritor odată,
Și viața îmi era deșărtăciune chiar;
Și nu era ceva pe lume ca să poată
Să aibă de iubirea mea habar.
Am fost nemuritor odată,
Și nemurirea s-a născut atunci și ea;
Apoi deodat’ amăgitoarea soartă
A transformat iubirea într-o rece stea.
Și totuși licărirea stelei reci,
Ea lumina-mă-va întodeauna,
Și drumu-ți când va fi să pleci,
Și când va fi să-mi faci din mers cu mâna.
Am fost nemuritor odată,
Am fost cum nu am să mai fiu nicicând,
Și nici n-am cum, când nemurirea-i dată,
Atât doar cât clipește-un gând.
001.359
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Deliman Leontin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Deliman Leontin. “Nemurire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/deliman-leontin/poezie/1801694/nemurireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.