Poezie
camasa de in cu motive nationale tesute din fumul tigarilor celorlalti
1 min lectură·
Mediu
in cele douazecisipatru
trecute
orele una dupa alta
imi sopteste luna
impingand lumina
pe topoganul unei nopti
umezita de ploaie
pic
pic
pic
copiii ploii
fumeaza
impletesc fumul tigarilor
fosnet de buze
fara cuvinte
doar gestul
sarutul nicotinei cu retina
marita de pulsul
unei inimi
altei inimi
pe trotuarul de dincolo
o femeie
tocmeste
sarutul
ploaia ii tine locul unei cute
din rochia
ce ascunde sanul
copiii ploii
fum neastamparat
starneste
pe trotuar
ramane doar urma
femeii
pretul de vanzare ii convine
ploaia a speriat un stol de stele
ce zburau printe degete
copiii ploii
amenintatoare inaltime
aici
in capatul oaselor
plictiseala
fumul tigarilor impletite
linistea buzelor
apa curata a unui izvor
ce curge
din spranceana
prietenului tau
imi umezeste
umerii goi
din camasa
motivul national
impletit din fumul tigarilor
nu-l inteleg
dar
copiii ploii
accepta
noaptea
si umezeala din ploaie
imi place tacerea din fum
si funia fragila
din impletire
asigurarea de viata
imi da curajul sa privesc
femeia
de pe trotuarul
de dincolo
imi face cu mana
pentru mine
face reducere la sarut
incerc sa ma las de fumat
de ceva vreme
dar trecute
ore
douazecisipatru
am impletit in tacere fumul
unei tigari
003392
0