Poezie
Noaptea
din Iarna de-ale gurii, 2015
1 min lectură·
Mediu
Ce visăm noaptea visăm de fapt și ziua doar că latent.
Avem, pentru asta, un fel de flagrante cu glandă de gâscă
să nu le scufunde noaptea de tot. Călcăm pe jucării
pe holuri întunecate și nu ne e sigur dacă noi suntem dedublați
copiii
sau dacă e doar o afacere de adulter când nu cunoști nici casa
și nu știi nici cum urli călcând parcă pe cristalinul mamei mat.
Ce visăm noaptea are aderență. Cine anume duce prin noi
un cursor de somn? Încet se reduce zahărul din sânge, îl auzi pe
hol topindu-se
în calote cu acele indicilor de nebunie scoase din minți și
indicând nordul.
Poate că ar trebui să ne așezăm la casele noastre, să ne spălăm
porțile cu petrol
și să așteptăm amurgul să nu ni le cruțe ieșind din flăcări în
chiloți
căutând nebunia latentă de a visa ignifug, pederast, atonal
cu zgârciuri de disponibilitate în spectru, cu pene de păun
neeclozat
topindu-se în oul de Paște, monodirecțional, dogmatic.
003.023
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Darie Ducan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 165
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Darie Ducan. “Noaptea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/darie-ducan/poezie/14091247/noapteaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
