Ispită

1 min lectură·2 februarie 2007

Mediu

Cascada ispitei se zbuciumă-n mine,

Mă prinde-n vâltoare, m-aruncă pe mal,

Îmbracă cu spume credința în Tine,

Când merg spre amonte, mă-mpinge-n aval.

Când, arsă de sete, mă-nvăluie-n ape,

Buzele-mi mușc, ispita s-alung,

În stânca de sare începe să sape,

Cu lacrimi șterg clipa, dar, oare ajung?

012.816

Despre aceasta lucrare

Autor: Daniela Artemisa Calu
Tip: Poezie
Cuvinte: 47
Citire: 1 min
Versuri: 8
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Daniela Artemisa Calu. “Ispită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-artemisa-calu/poezie/229367/ispita

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

C-

C-Cătălin Găian -Konig✓2 feb. 2007

cat de simplu se poate vorbi despre traire, la foc , ascutit si insetat de aflare a locului in care se moare repetat, si tot repetat se naste
\"...Buzele-mi mușc, ispita s-alung,\\
În stânca de sare începe să sape,\\
Cu lacrimi șterg clipa, dar, oare ajung?

Ce sa vreau mai mult de atat...!