Poezie
Creștine
2 min lectură·
Mediu
Creștine, deschide-ți cu grijă fereastra
Și ochiu-ți deschide, privește, privește
Cât sânge te plouă, ți-alungă năpasta,
Cât sânge se naște, câtă pâine, cât pește!
Zâmbește creștine bucuros că vezi sânge
Ce-ți spală greșeala mai curat decât roua,
Cum de veacuri țâșnește din trup ce nu plânge,
Cum de veacuri clătește ba noaptea, ba ziua…
Mulțumește creștine că rana-I nu doare
Și păcatul se iartă când iertare îți ceri,
Mulțumește creștine că primești îndurare,
Mulțumește creștine că tu crezi, că mai speri!
Și plângi azi creștine, el plânsul te spală,
Din suflet povara topește, topește,
Retrage-te-n gheață, nu sta-n toropeală
Și iubește creștine, iubește-L, iubește!
Dar trezește-te astăzi, te scoală creștine
Și dă deșteptarea, stai de strajă, planton,
Hai continuă-ți drumul, e bine, mai bine,
Hai trezește-i, lumina nu-ți dă pace, n-ai somn!
Hei, ajută creștine, susține-ți dușmanul,
E greu? Nu, vezi bine, nu-l susții numai tu,
Mai calcă-ți pe suflet și dăruie-ți banul
Cu fruntea senină la Domnul l-adu!
Te roagă creștine, te roagă, te roagă,
La Tatăl te roagă și-n noapte și-n zi,
Da, dragostea Lui ne e dragă, ți-e dragă,
Niciodată nu arde făr-a te încălzi!
Hai, iartă creștine, iertarea te iartă,
Predă-ți supărarea din primul minut,
Primește creștine, creștini pe-a ta poartă,
Și urcă creștine spre divin, spre-absolut!
Da, cântă-ți creștine spre cer bucuria,
Cuvântul răsfrânge spre toți ce îl cer,
Slăvește creștine, slăvind măreția
Slăvit vei fi-n slavă, tu, nimic efemer!
Fii blând tu, creștine, blândețea ți-e hrană
Și aripi îți naște, îndurare și milă,
Nu sta-n încordare, ce, te temi de prigoană?
N-alerga! Ei de fapt sunt în urmă cu-o milă!
Păzește porunca ce, creștine, ți-e strajă
Și mușcă-ți din carne când ispita te-mbie,
Alungă din tine însemnul de vrajă
Te roagă, păcatul când vezi cu simbrie!
Creștine, privește cu inima-ți caldă,
El, ochiul te-nșală de-i ceață sau nor;
Ucenicul din tine de păcate îi scaldă
Pe cei botezați în al vieții izvor!
002574
0