Poezie

doar tu

pentr-u Mary din Iasi

1 min lectură·13 aprilie 2009

Mediu

Privesc, in intunericul total

Și vad un suflet criminal,

Acuzat de nimicire

Căci mi-a furat o fericire,

Dar cum, cum aă-i las să-i faca rău

Când incălzeste sufletul meu.

Ce linii fine și frumoase

A gândurilor mele plase

Și ochii mei sunt neclintiți

Privesc la tine ca vrajiți.

De ce ma pierd acum privind,

Gâdindu-mă la tine si scriind?

Doamne, de ce ma lași să scriu asa ceva,

Când știu că nu va fii a mea?

De ce mă chinui sa privesc

Acest chip ce pare a fii ceresc?

Când ai să mă lași pe mine,

Să văd și eu cât e de bine?

Și totuși, nu pot să ma abțin

Să văd trăsăturile trupului ei fin,

Să indrăgesc a sufletului templu

Doborându-mă și dând un simplu exemplu,

Pentru cei ce indraznesc,

Ca mine.....si privesc.

002.910

Danc Siminic Florin. “doar tu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/danc-siminic-florin/poezie/1831915/doar-tu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.