Poezie
Prabusire
1 min lectură·
Mediu
Printre soapte de foc ce ard sufletul confuz
se resfrange un tipat adanc purtat atat de departe...
Sfasietoare dorinta de libertate, cauta-mi scaparea,
caci totul se prabuseste sub mii de cuvinte moarte...
Ia-mi viata. ia-mi totul. lacrimile nu pot ineca suferinta.
Pamantul pare mai rece, iar cerul se prelinge-n intuneric.
Simt durerea. Propria-mi mila ma sugruma.
E sfarsitul... Sfarsitul inimii purtat pe un blestem prea puternic
Asa cum Luna plange stralucirea soarelui
iar intunericul e mult mai singur fara lumina,
o INIMA fara nume cauta liniste
intr-o lume ce nu cunoaste raiul, puritatea deplina.
012.040
0
